
Cred ca acest articol s-a nascut tot din nevoia de comunicare, din dorinta de-a impartasi un gand, poate chiar de a-mi raspunde la unele intrebari...
Nevoia noastra de comunicare este o nevoie sociala, si cred ca putini sunt aceia care ar supravietui fara satisfacerea ei. La TV se deruleaza stiri (senzationale sau nu), se fabrica destinele "eroilor" din filme, sau se dezbat mari probleme la vreun talk-show; radioul ne pune la curent cu ultimele melodii la moda, pe strada trec masini, tipa copii, discuta vecini, in timp ce noi comentam relaxat cu un amic ultimele barfe sau meciul de fotbal din ziua precedenta. Iar aceasta situatie are pretentia ca este una de comunicare! Multi dintre noi ne inchipuim ca daca rostim cuvinte impreuna cu altul, indiferent pe ce tema, stabilim o relatie de apropiere sufleteasca. A povesti altuia ultimele noutati, zvonuri sau nimicuri nu inseamna a-i impartasi ceva unei persoane. Esecul este acela care ne arata ca presupunerea noastra este gresita si ca nu este decat o simpla concordanta de interese (uneori nici macar atat), iar aceasta legatura este subreda si se destrama ca fumul. Lipsa comunicarii este un rau, dar excesul este si mai rau. Cata amagire si cata deziluzie genereaza confuzia dintre vorbarie si comunicare! Prima te condamna la singuratate creandu-ti aparenta comunicarii cu ceilalti tocmai prin aceasta uniformizare si conformism (toti au acelasi limbaj, acelasi comportament, aceleasi pareri). Vorbaria inseamna fuga de noi insine, de ceea ce am putea afla despre noi daca poluarea fonica nu ne-ar imprastia gandurile in toate partile. Ne ascundem pentru ca nu ne-ar placea sa ne vedem cum suntem noi in realitate intr-un moment de liniste. Ne lingusim defectele si le justificam prin argumentul majoritatii: "toti sunt, toti barfesc, injura, lovesc, inseala, fura...la fel". Ca om liber si responsabil sta in puterea ta sa procedezi altfel! Comunicarea eficienta te distinge, te construieste ca personalitate promovadu-ti unicitatea. Uneori, responsabilitatea, libertatea adevarata si chiar umanitatea sunt poveri prea mari pentru omul contemporan. Este mai usor sa fie o marioneta.
Un comentariu:
FOARTE FRUMOS SPUS!
Trimiteți un comentariu